Fanfara din Petresti
Scurt Istoric

1879: A fost întemeiată Fanfara din Petresti în urma eforturilor depuse de către Michael Thut, rector bisericesc al prezbiteriului bisericii evanghelice. S-a reuşit atunci achizitionarea unui număr de 8 instrumente, iar dirijor şi conducător al fanfarei a fost numit Michael Thut, care era de asemenea şi predicator şi organist. Trebuie mentionat ca fanfare era formata numai din sasi.


1900-1920: Invăţătorul Johann Binder a fost cel care a iniţiat pe mai mulţi tineri în tainele muzicii, acesta conducând fanfara până în anul 1920. Pe timpul războiului mulţi tineri petrifăleni (membri ai fanfarei) au făcut armata la diferite fanfare militare de regiment unde au învăţat să cânte la un instrument,  astfel că în anii următori Fanfara din Petreşti a primit forţe proaspete şi se poate spune că s-a întărit chiar cu unii profesionişti cum ar fi Simion Hann (Stockert), Simion Sommer şi Michael Binder, ultimul fiind, anterior ,chiar dirijor al fanfarei militare din Alba Iulia;


1920-1930: Deoarece în anii '20 majoritatea componenţilor fanfarei munceau în Fabrica de Hîrtie, pe vremea directorilor fabricii Rotel şi Walter Rother muzicanţii au întemeiat şi fanfara fabricii a cărui dirijor a fost desemnat Friedrich Stolz;


1930-1945: în anii '30 această fanfară a ajuns la cel mai înalt punct din istoria sa şi acest lucru se datorează mai ales directorului fabricii Rother care a procurat uniforme şi partituri; Deoarece aceiaşi muzicanţi reprezentau atât biserica cât şi fabrica aceştia au format o singură fanfare. Despre repertoriul fanfarei săseşti din acea vreme trebuie spus că Walter Felser care muncea în Austria a procurat pentru fanfară partituri de la editura Kliement din Austria, astfel fanfara a avut posibilitatea să intrerpreteze nu numai marşuri, valsuri sau polci ai compozitorilor ca Wagner sau Thiess, ci puteau încânta şi cu uverturi sau muzică de operetă ale unor compozitori celebri;


1945-1949: După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial mulţi ofiţeri de carieră din fanfarele militare au fost lăsaţi la vatră şi au găsit un loc de muncă la fabrica de hârtie. A fost şi cazul lui Danil Opincariu . Mai târziu el a plecat de la fanfara mare şi a constituit o fanfară de copii care a ajuns tot atât de celebră în România precum fanfara mare. Demn de menţionat este faptul că în perioada deportării saşilor (1945-1949) în Lagărul  de la Kungur din Rusia mai mulţi membri deportaţi ai fanfarei au constituit şi acolo o mică fanfară sub conducerea lui Simion Sommer senior;


1951: Fanfara din Petreşti a ocupat locul II la primul “Festival al Artelor de Amatori“ desfăşurat la Bucureşti unde a concurat cu mai multe fanfare din ţară. Se pun bazele unei traditii care se pastreaza pana in present ca de 1 MAI fanfara să defileze prin Petreşti şi  să organizeze un concert de Crăciun sau de Anul Nou, care se sfârşea întotdeauna cu un bal pe muzică de fanfară;


1960: o parte din membri fanfarei au înfiinţat şi o orchestră de estradă care în perioada ei de glorie a ajuns la 24 membri, solişti vocali fiind Oswaldo Stano, Simion Dengel şi Simion Sommer. Ansamblul de estradă a devenit şi el foarte cunoscut în urma turneelor efectuate prin întreaga Transilvanie.


1965: După ce a activat şi a condus fanfara timp de 40 de ani Simion Hann Stockert a predat, la mijlocul anilor '60, conducerea fanfarei lui Michael Binder, care a dirijat-o până în anul 1968; Simion Hann Stockert a decedat în anul 1973 şi întregul sat s-a adunat să-l conducă pe ultimul drum;


1968: postul de dirijor a rămas vacant şi la propunerea Căminului Cultural şi al fanfariştilor postul a fost ocupat de către Simion Sommer; deoarece fiecare dirijor trebuia să-şi aducă şi partiturile cu el şi fiindcă Simion Sommer nu avea , acesta a împrumutat partituri de la foştii dirijori  Simion Hann Stockert şi Michael Binder.  A fost constituit şi un  comitet pentru aprobarea repertoriului pentru ca nu cumva să apară neînţelegeri între dirijor şi muzicanţi din acest motiv.  În acea perioadă conducerea Căminului Cultural a fost preluată de către Egon Altenburger. Sala Mică a Căminului Cultural a fost pusă la dispoziţia fanfarei pentru repetiţiile săptămânale şi pentru depozitarea instrumentelor mari. Simion Sommer a inventariat şi partiturile şi a scris apoi caiete cu melodiile din repertoriu pe grupe de instrumente. În ziua de repetiţie Simion Sommer venea cu o oră mai devreme şi aşeza pentru fiecare instrument în parte caietul cu notele muzicale pe stativ, astfel că repetiţiile puteau începe la timp şi se desfăşurau întrun mod serios. După repetiţie membri fanfarei mai rămâneau la un pahar “de vorbă“ însoţiţi de un pahar de vin.


1969-1970:  A avut loc primul“ Festival al Fanfarelor de Amatori“. Pentru a se putea prezenta la faza pe ţară, fanfara a trebuit să facă dovada că a trecut de toate fazele: faza pe sat, faza pe oraş, faza pe judeţ, faţa interjudeţeană. Faza pe ţară se ţinea la Bucureşti în Parcul Cişmigiu unde în faţa unui juriu, fanfara trebuia să interpreteze o piesă obligatorie de circa 3 minute şi apoi să susţină un concert de promenadă de 2 ore. După ce a susţinut concerte în numeroase sate, comune şi oraşe Fanfara din Petreşti s-a calificat la faza pe ţară undei a obţinut premiul I, iar premiul a fost înmânat fanfarei de marele dirijor generalul Dumitru Eremia. Devenită renumită peste noapte în perioada următoare fanfara a trebuit să colinde în lung şi lat prin ţară, iar organizarea concertelor a căzut în sarcina lui Egon Altenburger, un foarte bun manager.


1974-1976: Conducerea fanfarei a fost asigurată de către MatthiasFackner. În anii '70 fanfara a mai reuşit în două rânduri calificarea la faza pe ţară , o performanţă demnă  de invidiat într-o perioadă în care în românia existau cu mult mai multe formaţii de fanfară decât la momentul actual, majoritatea ale puternicelor intreprinderi din oraşe. La faza pe ţară era organizată întotdeauna şi o paradă prin Bucureşti iar Fanfara din Petreşti a avut onoarea să fie în fruntea paradei desfăşurată pe ruta Calea Griviţei- Palatul Regal- Calea Victoriei. Mai mult fanfara a interpretat şi marşul  “Vechilor Camarazi“ melodie interzisă la noi în ţară după terminarea războiului. În momentul în care Fanfara din Petreşti a interpretat acest marş o parte din veteranii de război aflaţi în public au izbucnit în lacrimi. Ca urmare a succesului reputat fanfara a primit de la Televiziunea Română o invitaţie pentru a face o filmare pentru “Emisiunea în limba germană“ difuzată în aceea vreme. În anul 1976 conducerea fanfarei a fost preluată din nou de Simion Sommer.


1978: Fostul dirijor al fanfarei Michael Binder a decedat şi a fost înmormântat cu toate onorurile comunităţii. Deoarece căminul cultural săsesc era folosit tot mai mult pentru organizarea nunţilor, sediul fanfarei a fost mutat în sala mică a căminului cultural românesc.


1979: Au avut loc manifestările legate de împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea fanfarei. În organizarea acestui eveniment a fost nevoie de mult tact faţă de autorităţile din acea perioadă, deoarece în momentul înfiinţării sale fanfara a aparţinut bisericii, însă Simion Sommer şi Egon Altenburger au reuşit acest lucru. Cu ocazia acestui eveniment sa bătut o monedă comemorativă, a fost renovat Căminul Cultural şi a fost organizat un festival la care au fost invitate să participe 10 fanfare din ţară. În dimineaţa zilei de 21 aprilie 1979 fanfariştii s-au strâns cu toţii la Simion Thiess acasă şi de acolo s-au deplasat în coloană până la cimitir. În fruntea coloanei s-au aflat Michael Pfaff şi Simion Kellinger, ambii strănepoţi ai întemeietorului fanfarei, rectorul bisericesc Thut.  În cimitir la mormântul rectorului Thut, Simion Sommer  a ţinut o cuvântare în cinstea tuturor fanfariştilor ce au făcut atătea sacrificii pentru înfinţarea fanfarei şi susţinerea comunităţii petrifălene. Fanfarele invitate au susţinut concerte în sat pe toată durata după amiezii. Seara a avut loc concertul aniversar al Fanfarei din Petreşti, concert la care a fost interpretată şi piesa “ Ehre den Ahnen “, compusă de Simion Sommer special pentru acest eveniment. După concert a urmat tradiţionalul bal pe muzică de fanfară.


1980-2000: În anii 80 au început emigrările spre RFG , printre primii care au emigrat au fost Egon Altengurger, Matthias Fackner şi Matthias Probsdorfer. La începutul anilor '90 au emigrat aproape toţi membri fanfarei în Germania, acasă rămânând doar câţiva , astfel că în fanfară au fost cooptaţi mai mulţi români care au învăţat să cânte la fanfara de copii condusă de Danil Opincariu.

2000-2007: Conducerea fanfarei a fost preluată de Hans Weber până în 2007, urmat de Laurenţiu Achimescu până în 2008 şi de Mureşan Ioan, dar activitatea fanfarei s-a redus la participarea la înmormântări şi la parada de 1 Mai.

2008: Cioara Voicu a întocmit Proiectul cultural “ Fanfara copiilor din Petreşti- renaşterea unei tradiţii“care a fost aprobat de directorul Şcolii Generale din Petreşti -profesor Bâtiu Vasile-, de primarul municipiului Sebeş, inginer economist doctor Mugurel Sârbu şi de preşedintele Consiliului Judeţean Alba- inginer Ion Dumitrel, astfel încât începând din toamna lui 2008, la şcoala generală funcţionează o clasă de învăţare a instrumentelor de fanfară condusă de Mureşan Ioan şi finanţată de Consiliul Judeţean . În vara anului 2008 după ce Parohia Ortodoxă a reprimit Căminul cultural românesc fanfara a fost nevoită să se mute la căminul cultural săsesc la subsol, reparat prin grija domnului Michael Lutsch,  iar viitorul ei era pus sub semnul întrebării.

 

2009-2010: Membri fanfarei au hotărât să înfiinţeze “Asociaţia Fanfara din Petreşti“, aceasta fiind legalizată şi înscrisă în Registrul  special al Asociaţiilor şi fundaţiilor cu nr. 1 din anul 2009:
     *Preşedinte:Cioara Voicu
     *Vicepreşedinte şi dirijor: Mureşan Ioan
În anul 2009 din resursele financiare asigurate de Consiliul Municipal Sebeş şi din sponsorizări “Asociaţia Fanfara Petreşti“ a cumpărat uniforme noi , iar în anul 2010 a cumpărat instrumente şi scurte de iarnă, iar pentru fanfara de copii  a cumpărat uniforme şi instrumente. 

   

Asociaţia Fanfara din Petreşti“ a preluat toate tradiţiile fanfarelor din Petreşti. Astfel pe lângă marşul de 1 Mai, sprijină Parohia Evanghelică şi comunitatea germană la diferite evenimente, de Crăciun colindă unde este invitată, participă la depuneri de coroane şi alte activităţi organizate de oficialităţi, susţine concerte la căminul cultural săsesc şi în aer liber, organizează baluri, participă la înmormântări, nunţi etc.